Ziua 6

Chengdu veeeenim! Adica ce venim suntem deja acilea. Dupa ce am stat la coada de luat taxi, am urcat si am ajuns la Holly’s Hostel – ni-l recomandase Rosa. Pozitionat central, ca un hostel si nu ca un Ibis, da’ curatel, ok, a mers. Ne-am cazat, facut o rezervare pentru opera din Chengdu pentru seara si am iesit la plimbare. Am mers intr-un parc ce avea la intrare afis oarecum de cimitir, dar n-a fost asa.




Aici am vazut mult mai multi calugari tibetani decat in alte parti, adica aici chiar am vazut (in parcul de mai sus chiar un calugar tibetan ne-a facut poza). Am mers apoi in Parcul lui Liu Bei, un luptator foarte cunoscut de la ei – de la intrare te primea cu un parfum de tamaie amestecat cu miros de padure, oricum mirosul te facea sa tot stai acolo, si sa tot stai, sa tot stai.
De aici am mers pe pietonal. Frumos pietonal (am avut ocazia sa-l vedem si noaptea), candelabre rosii, diverse tarabe cu diferite feluri de frigarui – Adi si-a luat de calamari, eu un peste, ne-am mai luat apoi inca niste frigarui, dar n-as sti sa zic exact ce fel de carne era.

Sper sa fi fost de pui si datorita condimentelor sa nu-mi fi dat seama. Dar ca o concluzie, erau bune. Aici am baut si o licoare cu niste fructe mici ca niste samburei de cirese, dar moi. Interesanta licoarea (dupa cum aveam sa observam daca bei mai putina pare mai buna, daca bei mai multa, well, e prea multa si devine mai putin delicioasa).
Am jucat si la o ruleta unde puteam castiga ceva facut din zahar ars, si-am castigat o libelula.

La o taraba alaturata zaharul ars era ‘umflat’ si se faceau diverse animalute din el. Ne-am intors la hostel ca sa luam microbuzul cu care mergeam la spectacol. Aici am cunoscut si 2 cehoaice cu care am mers si a doua zi la ursuletii panda. Spectacolul ok, nu la fel de frumos sau impunator ca cel din Xian, dar a fost ok. Era mai mult o combinatie de spectacole – de dans, opera, dans cu papusa, spectacol cu umbre, diverse tipuri de instrumente muzicale folosite, schimbul de masti si haine (inca sunt curioasa cum faceau).


Spectacolul s-a terminat si ne-am intors la hostel. Poate era o idee sa ne linistim, sa mancam si noi ceva si sa ne retragem in camera. Dar am hotarat sa mai mergem inca o data pe pietonal. Mi-am dat seama ca natia chineza are un cult pentru iluminat. Lumini peste tot, luminate casele, drumurile, lacurile, copacii, ca sa fie frumos. Asa a fost si prin Chengdu, lumini, culori, culori, lumini.


Dupa plimbare ni se facuse o foameeee, si din cauza ca era deja cam tarzior, am intrat intr-un supermarket si ne-am luat urmatoarele ‘producte ‘: un lapte, o conserva de peste, un baton, un iaurt cu aloe si un iaurt simplu si ne-am indreptat spre hostel fericiti. Aveam sa vedem ca bucuria era in van, pentru ca mancarea s-a dovedit a fi mai altfel decat o stiam noi. Adi a gustat din lapte si mi l-a intins si mie cu drag. Dupa o gura de lapte mi-am dat seam ca nu e lapte, sau cel putin nu e laptele pe care-l stiam eu. Era dulce si usor aromat, oleaca acrisor, oleaca nush cum. Oricum pe el scria si ceva de genul ‘mother milk’ – acum mai stii? Batonul era dulceag si cu o crema in interior, iar conserva de peste, de cand am deschis-o ne-am dat seama ca nu suntem pe aceeasi unda sau val cu pestele. Un miros si o aroma care nu ne prea, ca sa nu zic deloc, atragea.

Asa ca am ramas mai mult flamanzi in seara respectiva. Dar ca sa fim corecti, in afara de conserva de peste, celelalte produse achizitionate au fost consumate in intregime. Asa ca macar pe o masea s-a pus ceva.