vineri, 3 septembrie 2010

Incercarea de mers pe Moldoveanu

Vineri seara pregatiti, gatiti, aranjati, ne-am oprit la mall in baneasa sa mancam ceva. Dupa ce ne-am strans in formula completa (Andreea, Iustina si Bogdan si noi 2), ne-am luat picioarele la spinare (respectiv rotile la masina) si tzushti pe drum.
Trecut prin vant si ploaie si ploaie si vant. Oprit de catre politie in Sinaia pt depasit linia continua. Dupa expunerea tuturor explicatiilor si rugamintilor (ca strangem de ceva vreme si noi bani sa merem la munte si avem nevoie de masina ca deh ne foim pen' serviciu), ne-am pricopsit doar cu o amenda.
Am ajuns in orasul Victoria si-am stabilit trezirea de dimineata in functie de vreme si de ce urma sa spuna salvamontistul.
Dis de dimineata (undeva pe la 9) deja stiam ca nu mai aveam nici o sansa sa mai prindem vreun traseu spre Moldoveanu (desi vremea in oras era ok cu soare si frumos - dar sus se parea ca ar fi ceata si ploi). Asa ca am hotarat sa facem mici trasee si plimbari prin zona. Mers la Sambata de Sus, vizitat iar herghelia de lipizzani (un calut nastrusnic prin zona). Vizitat manastirea si lacul de acolo.
Rucsacul la spinare si spre Cabana Valea Sambetei. Incet incet, mai repejor, si iar incet, cu cativa stropi de ploaie am ajuns la cabana. Cazarea nu era dintre cele mai fericite ( ce era daca luam si sacii de dormit, dar somnul a fost linistitor, in conditiile in care nu era nici curent electric pe la 9-9.30, tumba-n pat). Cum era si normal peste noapte a trebuit sa fac o mica trezire sa merg sa vad si stelele noaptea :P; Adi a avut si el bucuria sa vada si stelele si sa calce si-n noroc (i-am spus sa stinga frontala, ca avem frontaleee, si sa admire stelele ca tare-s multe, si-n momentul imediat urmator, fleosc:))).
Trezit dimineata si plecat spre Cheia Bandei sa videm ce-o fi acolo. Pe drum am gasit afine si-am inceput cu totii sa mancam. Si iar am urcat si iar am mancat, si intram in nor si nu se mai vedea mare lucru, nici prapastie de langa, nici peisajul maret. Am incercat cu ultimele forte sa urcam pana sus, dar ne-am oprit acolo unde mai spunea inca 15 min pana pe traseul de coasta, dar daca tot nu se vedea nimic, am renuntat destul de usor.
Ne-am intors pana la cabana cu rucsacii plini cu plantute de afin si alte plante pe care intentionam sa le plantam (relatia noastra cu plantele e una destul de ciudata - "-udam planta acum?-mai bine acum, ca iar uitam sa o udam toata saptamana viitoare"; singura planta pe care o avem in casa - o orhidee a facut niste ciupercute mici si albe, nu cred ca erau comestibile, si-ntr-un final le-am rupt).
Maratonista Andreea a luat-o la picior inainte ca sa ne dea clasa. Ne-a dat, dar noi tot cu gurile cascate si pline de afine am ramas.

Ajunsi la masina, ne-am schimbat si spalat cu servetele umede si apa de izvor.
Am mancat niste pastrav la pastravarie, si Bogdan a facut un exces de zel cu 2 feluri de mancare de peste - mmm delicios.
Incarcarea in masina, trecut putin prin Brasov, lasat poze de la nunta, si plecat spre Bucuresti.
Cam asta a fost experienta cu Fagarasul si stiu ca acum sunt cateva persoane bucuroase ca nu ne-a iesit figura cu Moldoveanu, ca sa repetam o figura mai frumoasa si mai plina de succes la anul impreuna cu ei. dea, dea...

joi, 2 septembrie 2010

Sa ne coafam acasa

Cu ocazia multelor nunti ce urmeaza, am inceput sa fac o cautare pe internet dupa frizuri, dupa coafuri ca deh ce-i asa greu sa faci acasa ceva frumos?
Dupa cautari si iar cautari, am gasit si selectat mai multe 'aranjamente' de par si ce mi-am zis, am acasa baiet destoinic, fashiem drejiem, ne descurcam noi.
Ajunsi acasa, cu proviziile facute (clame, clamite, bigudele, elastice si desigur iar clame), mancati, si oleaca obositi am zis sa ne apucam de lucru (mai mult eu am zis, da' suna mai bine asa cand zic la comun).
Trebuia impletita o coada in spic in jurul capului. A durat oleaca sa ne "obisnuim" cu separatul parului cu pieptenele, a inceput impletitul si acum trebuia prins parul cu ceva, si eu imediat i-am oferit o .... clama.
.....moment de respiro
oaauu, o clamaaa - s-a uitat usor temator la ea, intrebator, oare cum, pentru ce-o fi si mai ales cum se pune? (Si-a urmat o repriza de ras - de multa vreme n-am mai ras asa cu pofta).
A inceput apoi sa se chinuie sa desfaca clama sa o aseze in par, dar nu mergea cu o singura mana. Oricum un amuzament total. Intr-u final a reusit sa impinga clama si sa prinda cateva firicele de par, a oftat victorios si a continuat sa impleteasca. A mai impletit el ce-a mai impletit si apoi m-a trimis la oglinda sa ma vad :D. Concluzia - am desfacut si-am zis ca nu sta bine cu impletitul. Schimbam si mai vedem cum ramane.



Cu 2 zile inainte am testat machiaje diferite - in afara de cele mai deschise care i se pareau ok, celelalte nu prea - si chiar se intreba daca la ochi pot fi mai multe culori :). Plus ca oricum nu facea diferenta intre machiaje (oare suntem noi fetele mai ciudate, n-ar fi asa greu de crezut).
Deci ce-am invatat noi azi, copii? Mai exact fete dragi? Baietii nu prea stiu din ale noastre. Si ca sa-i testati (asa ca o curiozitate) ati putea incerca sa le dati o clama sa v-o aseze in par sau sa-i rugati sa va ajute la machiat, sau sa va aleaga o pereche de dresuri si s-ar mai gasi multe chestii de-ale noastre la care i-am incurca oleaca.
Si asta puteti sa o faceti nu ca sa va ajute intr-adevar, ci ca sa va amuzati si voi un pic sau sa va aveti norocul meu si sa va amuzati mai mult.

Hai spor la descoperiri fericite :).